Pesti & animale acvatice

Orice despre pesti si animale acvatice
:

CALUT DE MARE Atunci cand se hranesc, calutii de mare nu obisnuiesc sa ''alerge'' dupa hrana, cum fac pestii. Ei isi folosesc coada lunga pentru a apuca plantele care sunt in adancuri si apoi le manca.
Masculul este cel care naste si are grija de pui. Dupa nastere, la o perioada de mai mult sau mai putin 5-10 zile, puii invata cum sa-si prinda mancarea singuri.

Ce frumoasa e!Imi plac culorile!

Ţin minte că, acum vreo 5 ani, la mare am văzut un căluţ de mare mort (apa era prea caldă)

Orca - filmulet

da, natura e cruda. Dar si orcile si puii lor trebuie sa traiasca. Au si ele rolul lor in lumea asta. Altfel s-ar inmultii poate prea mult focile...

Delfinii

Delfinii sunt un fel de balene mult mai mici, cu dinti, facand parte din acelasi ordin al cetaceelor (din cuvantul latinesc “cetus”, care inseamna animal marin mare).


Ca si “rudele” lor (balenele), delfinii sunt mamifere si nu pesti, cum ar lasa impresia infatisarea si comportamentul lor. Au sangele cald (cu temperatura corpului intre 35 si 36 grade Celsius - apropiata de a oamenilor), nasc pui vii si sunt animale foarte prietenoase, sociabile si extrem de inteligente, comparativ cu alte mamifere.

Corpul delfinului este foarte bine adaptat pentru viata in apa. Pielea este perfect neteda, ceea ce ii permite sa inoate usor si repede, pierzand astfel foarte putin din caldura corpului. Coada este puternica, formata din muschi, delfinii inotand prin miscarile sus-jos ale acesteia. De asemenea, coada mai este folosita de delfini si pentru “vanarea” pestilor. Cand “hrana” iese la suprafata sau sare din apa, delfinul loveste cu coada, ametind pestele, care este apoi mancat cand cade inapoi in apa. Loviturile repetate cu coada in apa mai pot insemna avertizarea altor delfini de apropierea vreunui pericol - rechin sau om - sau, pur si simplu, un semn de plictiseala. Alte tipuri de comportament sunt deschiderea gurii, lovirea falcilor una de alta sau miscarea corpului stanga-dreapta - semne ale nervozitatii sau agresiunii fata de alti delfini.

Aripioarele de pe piept au rol de “carma”, prin miscarea lor delfinul pastrand directia de inot. Totodata, delfinii se ating cu aceste aripioare, in timp ce inoata impreuna - unul langa altul - ca semn al “prieteniei”. Nu au branhii - ca pestii, ci au un fel de gaura in crestetul capului, prin care respira, iesind la suprafata. Viteza cu care delfinul scoate aerul depaseste si 160 km pe ora (viteza medie a unui masini de curse), sunetul care se aude cand expira asemanandu-se cu un suierat de sirena. Iar procesul respiratiei - scoaterea si tragerea aerului in plamani - nu dureaza mai mult de o cincime de secunda! Ochii sunt acoperiti de o membrana lipicioasa, cu rolul de a-i feri de obiecte sau plante si de frecarea cu apa. Delfinii dorm putin, in reprize scurte, plutind la suprafata apei si ridicandu-se din cand in cand pentru a respira.

In timpul somnului, creierul delfinului este activ pe jumatate, deoarece respiratia nu este involuntara - ca la oameni - ci voluntara, adica delfinul “se gandeste” sa respire, lucru pe care noi il facem din instinct, in mod natural.

Comunicarea este tot o dovada a nivelului inalt de inteligenta, delfinii folosind doua tipuri de sunete: vocalizele si asa-numitele “ecouri”. Sunetele sunt scoase prin gaura din cap, vocalizele facand posibila comunicarea intre delfini. “Ecoul”, care este asemanator cu functionarea unui aparat fixat pe submarine (numit sonar) este trimiterea unor unde, care ajung la obiectul sau animalul din fata, intorcandu-se ca un ecou. Astfel, cand simte undele, delfinul stie deja marimea, forma si viteza cu care se deplaseaza respectivul “obstacol”. Undele ecoului sunt simtite de urechile foarte mici - aproape invizibile - de forma unor gaurele (diametrul urechii este de marimea unei gamalii de ac!), aflate in spatele ochilor.

Viata delfinului incepe dupa 12 luni de sarcina a femelei, timp dupa care aceasta naste un singur pui (care iese din burta “mamei” cu coada inainte!). Micul delfin are la nastere aproape un metru lungime si urmeaza sa stea aproape lipit de mama lui urmatorii 4- 5 ani. Delfinii au la maturitate peste 4 metri lungime si traiesc 40 de ani. In tot timpul cat puiul inoata alaturi de ea, mama-delfin il invata cum sa se hraneasca, cum sa comunice si - cel mai important - sunetele pe care aceasta le scoate, pentru ca micutul sa se obisnuiasca cu “glasul” ei. Deoarece un amanunt important este acela ca fiecare delfin scoate sunete specifice doar lui, care nu seamana cu cele ale oricarui alt delfin. Si miscarile corpului au un rol de a comunica, acest “limbaj” fiind inteles prin acele unde-ecou de care am amintit mai sus.

Unde intalnim delfini? Cele peste 35 de rase de delfini traiesc pe langa coastele marilor si oceanelor (mai ales in zonele cu clima tropicala). Exista si delfini de apa rece: cel cu dungi albe in lateral - care este intalnit si la noi, in Marea Neagra, precum si delfinul “de gheata”, care traieste in apele inghetate din Antarctica. Cel mai raspandit pe tot globul este delfinul cu “nas in forma de sticla”, considerat si cel mai sociabil si inteligent. Iar in afara de rasele de mare si de ocean, exista cel putin cinci care traiesc in fluvii (Amazon - America de Sud, Gange si Ind - Asia).

Viata delfinilor a fost si este amenintata, in primul rand de oameni, care ii vaneaza sau ii captureaza. Statisticile spun ca aproape 3000 de delfini au fost capturati in ultimii ani, mai mult de jumatate din acestia traind doar o luna si jumatate in captivitate. De aceea, prinderea si tinerea in bazine a fost stopata sau redusa in tarile dezvoltate. Exista (totusi!) tari din lumea a treia in care se pot vedea spectacole ingrozitoare: bazine cu delfini plimbate din oras in oras, ca un circ ambulant, sau asa-zisele delfinarii care - in timpul noptii - se transforma in baruri sau discoteci! Exista, insa, si multe aspecte pozitive ale vietii delfinilor in captivitate, in cazul in care locurile in care traiesc acestia ofera spatiu suficient de miscare, apa are proprietati identice cu cea in care vietuiesc in libertate, hrana este adecvata, iar lumina soarelui din belsug.

Primul astfel de loc, numit “delfinariu”- a fost cel din New York, unde au fost “cazati” primii delfini - in 1913. Datorita interesului publicului pentru aceste animale, delfinariul din Florida (America de Nord) angajeaza in 1938 un dresor pentru a educa delfinii. De atunci si pana in 1993, un numar de 3220 de exemplare de delfini au fost tinute in captivitate, numarul vizitatorilor in toata aceasta perioada depasind o suta de milioane!

Delfinariile nu sunt specifice insa secolului care tocmai s-a terminat! La inceputul mileniului trecut, la Paroselene (o veche insula greceasca) era inregistrat primul delfinariu comercial din lume. Acolo, vizitatorii puteau vedea un baietel jucandu-se si inotand alaturi de un delfin. O alta incercare de delfinariu a fost facuta in localitatea Rimini (in Italia), pe tarmul Marii Adriatice, in secolul 16.

Delfinariul din Constanta este singurul loc de acest gen din Romania si a fost construit in 1971. La 1 iunie 1972 - cand a fost deschis - era primul delfinariu public din sud-estul Europei. Aici s-a reusit pentru prima data in lume instruirea in captivitate a celor trei specii de delfini din Marea Neagra. Delfinariul are o lungime de 22 de metri si o latime de 12 metri, apa din bazine fiind luata direct din mare. Cladirea este situata la 800 de metri de malul marii, iar bazinul propriu-zis - o piscina ovala neacoperita - este inconjurat de un amfiteatru cu 800 de locuri. Din iulie 1998, delfinariul din Constanta gazduieste trei noi delfini - doi masculi si o femela.

Delfinii

Delfinii sunt mamifere marine înrudite cu balenele şi marsuinii (Phocoena phocoena). Există în jur de 40 de specii de delfini în 17 genuri diferite. Delfinii variază ca dimensiune de la 1.2 m şi 40 kg (Delfinii Maui), ajungând până la 9.5 m şi 10 tone (Orca sau Balenă ucigaşă).
Se găsesc în întreagă lume, în special în apele puţin adânci din zonele de coastă. Delfinii sunt carnivore, hrănindu-se cu peste şi calamari. Familia Delphinidae este cea mai mare din Ordinul Cetacea, fiind şi relativ recentă: delfinii au evoluat acum aproximativ 10 milioane de ani, în Miocen.
Delfinii se număra printre cele mai inteligente animale, comportamentul lor prietenos şi atitudinea jucăuşă le-a adus popularitate în cultura umană.

Sunt asa de prietenosi!

ama avut si eu ciclide
da asa de rai is

cum sa nu fie adevarati ?
au apa prea curata ??
sau ??

[tr]Cum se poate scufunda o balena albastra in adancurile apelor?

Balena albastra este cel mai mare mamifer care a trait vreodata, de aceea este denumita si balena uriasa (Balaenoptera musculus). Aceasta se poate scufunda la o adancime de pana la 300 m. Acest lucru are legatura cu respiratia. Balenele isi pot tine mult mai mult respiratia decat o pot face oamenii, folosindu-si aerul din plamani mult mai bine. De exemplu, noi expiram 15% din aerul inspirat, in schimb balenele ajung la 80 - 90% inainte de a trage aer din nou.

Balenele poseda capacitatea de a filtra si a scoate nitrogenul din sange. De aemenea, sangele acestor uriase mamifere detine multa hemoglobina si mioglobina: prima ajuta la “transportarea” oxigenului in sange, cel de-al doilea il “conduce” in creier si in musculatura.

De ce ajung balenele la mal?

Astia-s cam jupuiti!

Sarah a scris:

ai observat ca e 3D?